Nu. Nu am vorbit cu el... Nu am avut când... Am ezitat şi eu puţin din teamă desigur... Dar încă mai susţin ideeeeea de a vorbi cu el..
Mă aşteptam să se întâmple ceva. Nu ştiu. Ceva. Să-mi cadă în cap o cărămidă şi să întru în comă... Să mă lovească pe trecerea de pietoni un nebun cu SUV gri metalizat... Să cad pe scări în facultate când am dat examen azi... Să vină un Boieng 767 (dacă există aşa ceva) peste mine când îmi cumpăram ţigări (ştiu, dăunătoare)... Să mi se întâmple ceva doar ca azi să nu am parte de aşa ceva...
Doar ca azi să nu am parte de zâmbetele lui aducătoare de fericire... De îmbrăţişarea dulce de dinainte de examen... Şi culmea nu am putut da examenul cu el... De sărutul pasional din amfiteatru în faţa celor 150 de colegi... De jucăuşele tachinari din maşină... De toate cele frumoase ce azi mi-cu fost dăruite ...
Cred că este indecis ca şi mine uneori... Ştiu că era bine dispus doar la aflarea veştii că sunt în bucureşti dar în compania colegelor şi nu colegilor...
Este atât de dulce când face pe nevinovatul...
Cu drag,
Eu.
Pi.Es. Revin cu detalii şi cu răspunsuri la părerile voastre dar de mâine... Mâine... !!!! Iar mâine!!!!!!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
de ce exista in primul rand maine:-?.
nu lasa pe maine ce poti face azi nu?:>
incearca sa vorbesti cu el;)
sau cel putin:-?
incearca sa il faci pe el sa iti spuna el tie ce simte:>
Pentru că mâine reprezintă speranţa că vei reuşi ce azi nu ai reuşit. Pentru că mâine va veni mereu. Şi poate va fi bine mâine când cele de azi nu vor mai fi. Şi poate va fi rău mâine când cele de azi le vei simţi mai rău ca azi... Şi mâine este speranţa... Speranţa că vei face ceva ce azi nu ai avut curaj, nu ai avut timp, nu ai avut cuvintele potrivite...
da.m-ai lasat fara replica.ai dreptate.
dar uneori,iubim atat de mult astazi,incat nu mai vrem sa vina maine,caci maine se poate termina totul.
Trimiteți un comentariu