mi-au trebuit 48 de ore sa ma impac cu gandul ca nu mai sunt la mare si ca nu voi mai avea parte de "plimbarea de seara" pe malul marii.
"plimbarea pe malul marii" se traduce prin lupta de a putea sta unul langa altul fara a te pierde prin hoardele barbare sau prin haita sau prin turma. ca fiecare acolo se transforma devenind dupa lider unul ce se incadreaza in enumeratia de mai sus.
si daca tot am inceput prin a spune una buna una rea... sa purced.
mi-a placut in costinesti unde am stat, vila. camera. eram noi doi si inca un cuplu la etaj. atat. camera mare, spatioasa, decent mobilata, pat dublu-tripul ca incapeau inca 2 cupluri, tv-ul a cantat all day long (cat timp eram pe camera), baie maaaaarrreeee, balcon cu o ditamai teresa si un mic frigider pe hol... era si o bucatarie ce era sub cheie dar nu era importanta. jos, in spatele casutzei erau gratarele asteptandu-ne, o alta mareeeeee terasa ce noi ne gandeam sa o deschidem spre a face bani, si o bucatarie. nu stiu ce as mai putea enumera... :D a , da... noi aveam camera spre drum orientata, galagie era doar in momentul in care hoardele barbare se retrageau de la club... prietenii nostrii in schimb, au avut camera indreptata spre terasa de afara, spre curte unde, din nefericire, era mai galagie. intr-o alta parte a casei erau cazate si familii cu copii, catei, purcei si pisici. erau cam zgomotosi dar cum eu am bagat somn grup... nu pot spune ca nu am dormit.
ce nu mi-a placut? pai... apa marii era atat de murdara incat partile albe ale costumului meu de baie erau gri moloz. atat de multa lume a fost in costinesti incat nu aveai unde sa te asezi si tu ca omu la o baie de soare ca doar pentru asta venisei nu? nu am venit la mare sa ma uit unde as putea sa ma intind la soare si cand vedem un loc gol sa constat cu stupoare ca era un gunoi mare acolo. dar am mai gasit si locusor. erau multe portiuni de plaja ocupate de agrementul nautic si daca erai in invecinatate te credeai in bucuresti la cate noxe scoteau chestiunile acelea. lupta pe viata si pe moarte cand te decideai sa te retragi spre camera, lume multa, lume nebuna, lume din toate directiile si spre toate directiile. si seara cand ziceam si noi sa ne mai racorim si ieseam spre un club sau spre vreo plimbare...mai bine nu o mai faceam. toate aleele aglomerate, plime de pungi, pahare de unic a folosinta, hartii si cutii de bere. iar maimutele ce erau pe jeep-urile cublurilor erau prea...prea nu stiu cum.
mi-a placut in costinesti valurile ce le-am prins in ultima zi dimineata. astea da. se merita sa treci cu vederea apa prea agitata de picioare, saltelele si colacurile de salvare si noxele de la skijeturi si barci. pentru valurile din acea zi a meritat si locul de pe plaja. am stat atat de mult in apa incat mai mult m-am bronzat in ultima zi cat in toate zilele la un loc.
iar acum sunt acasa, in fata tasturii si oftez... prea putin timp am avut la mare... dar decat deloc bun si asa...
cu drag,
eu
