gri

poza luata de aici

nu am dorit sa imi incep postarea cu imaginea ce o am in cap si ce o gasesc foarte repede pe net.nu.

e prea trist sa incep cu asa ceva... dar acest asa ceva ne inconjoara. e la fiecare pas. oriunde te uiti pe stada, oriunde te-ai duce vezi peste tot asa ceva.

batrani.

ai numanui.

singuri.

bolnavi.

nehraniti.

neajutorati.

infrigurati.

si nu zic de guvern. nu vorbesc despre omul caruia ii este tata sau mama acel batran... nuuuu. nu as aceva.

ci asa ceva...

ce fel de om este cel care atunci cand ii vede simte o durere mare in suflet si in inima si o mare neputinta. poate ca ei pe langa sustinerea financiara mai au nevoie de o imbratisare, de o vorba si fapta buna.poate ca au nevoie doar de o simpla atentie.

ce fel de om este acela care plange fara lacrimi cand vede copiii parasiti si uitati de mame si de tati.

ce fel de om este acela care uneori noaptea nu poate dormi doar gandindu-se ca el ar putea fi unul sau ar fi putut fi unul dintre ei....

nu vreau sa intru in discutii despre cum s-a ajuns aici.... de solutii... de nimic...

ci zi-mi doar de cate ori pe zi esti indiferent la suferinta lor... atat....

cu drag,

moi.