Mereu am stări din acestea. De plictiseală. De "nu am chef de nimic". Observ faptul că acum sunt din ce în ce mai puternice în durată. Şi faptul că ţin mai mult şi faptul că sunt şi mai puternice în starea de fapt. Şi chiar sunt plictisită.
De blog-ul celălalt m-am plictisit. Toţi au aşteptări. Vor scrieri cât mai bune sau la aceiaşi lungime de undă. Dar, come on, crezi că pot scrie mişto mereu? Crezi că eu sunt ok mereu? Probabil că o parte din cele mai reuşite posturi sunt bune din prisma stării ce-o am când le concep. Nu pot fi mereu în aceiaşi stare! Nu am cum! Nu-s mereu plină de tristeţe. Sau de angoasă. Sau de alean. Sau de pasiune. Sau de dor. Sau de dorinţă. Sau de gelozie. Nu. Toate astea la un loc mă caracterizează, şi uneori una din această stare predomină, dar nu mereu.
Poate că şi din acest motiv mulţi dispar de acolo. I-am plictisit. E bine că aici, mă am pe mine într-o oarecare măsură.
Şi Doamne cât de plictisită sunt....
Cu drag,
eu.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
14 comentarii:
X-(
Nici pe tine nici pe EA nu o cunosc.
Totusi ... semanati atat de mult! Cu veselia asta debordanta pe care o aratati in cea mai mare parte a timpului, cu momentele astea de sineritate debusolante pentru cei ce nu va cunosc, cu modul de exprimare ...
Cu multe cele. Dar, asa cum spuneam, nu te cunosc nici pe tine, nici pe ea. S-ar putea sa ma insel.
Nu ştiu cum o cunoşti pe ea. Probabil că nu îndeajuns de mult de zici că nu o cunoşti. Tu-mi ziceai odată că, fac ce fac şi îi alung pe cei din jurul meu când vor să mă ajute. Aşa fac şi nu doar şi în situaţia asta. O folosesc şi ca barieră când cineva ajunge să mă cunoască. Poate că şi EA face asta. Când simte că o cunoşti foarte bine, îţi arată ceva nou. Chiar dacă e în contradictoriu cu ce a fost.
E ca şi când ai urmări o capră pe culmile stâncoase ale munţilor şi când ajungi aproape de ea şi s-o atingi.. sare-n altă parte. Ştiu că sună aiurea dar noi, eu, necesităm/necesit atenţie, răbdare, înţelegere, şi tot aşa. Atunci când vei obosi şi vei renunţa pe predăm. Să vedem că meriţi. Dacă te plictiseşti repede..
Eu ştiu că tu o urmăreşti de multă vreme. Încearcă să ... o doamne, nu ştiu ce să-ţi zic.. s-o prinzi într-un joc nebun în care ea să vrea.
[credeam că ai dispărut . Ai mai fost la munte? Cum a fost?]
:(
Chiar n-am stiut. Si ... poate as fi uitat.
Oricum, cu-ntarziere: La Multi Ani!
Nu aveai de unde să ştii. Tu nu ştiai.. Ştiau alţii.. Ei au uitat.. Mă rog.. Sunt destul de îndreptăţită să uit şi eu la rândul meu de zilele lor.
Doar pe naş l-ai surprins tu privindu-te. Sunt convins ca si ceilati te priveau cu aceasi admiratie dar probabil ca tie doar naşul ti-a atras atentia. Daca purtai o astfel de rochie n-aveai cum sa nu frangi gaturi.
( N-am disparut nicaieri numai ca n-am simtit nevoia de a-mi semnala prezenta. )
Fie n-ai inteles la ce ma refer, fie ... Nu stiu. Ma obisnuisem sa primesc un raspuns. Defapt de asta ma si tem. Ma tem ca nu vreau sa zic ceva ci urmaresc in primul rand sa determin o reactie. Nu fac/spun ceva pentru a face/spune ceva, ci doar pentru ai determina pe ceilalti sa reactioneze.
Nu am răspuns deoarece nu am stat pe net azi.. Am lenevit până la 2 apoi m-am băgat la un film [serial] pe calculator la vară-mea şi... nu am mai răspuns..
Acum am văzut link-ul.. Mă întreb doar : de unde naiba ţi-ai dat seama că a fost exact aceeaşi rochie? Am optat pt ea că nu era scurtă ci doar strîmtă şi neagră.. Am vrut să fiu all black.. şi nu ştiu.. am zis de naş mai mult deoarece nu-l cunoşteam pe individ fiind până-n 30... Mă rog.. pe naşă o ştiam.. de asta zic.. Mai au fost câţiva ce-şi aruncau ochii.. Dar asta am şi vrut.. Să fiu atenţia interzisă.. Eh.. Asta sunt eu.. Mai fac şi prostii de genul uneori.. doar sunt femeie şi-mi place atenţia.
E bine că nu ai dispărut.. :) îţi simţeam lipsa pe aici :) cei ce mă comentează pe blog mi se par uneori că exagerează cu laudele sau cu unele nefiind astfel adevărate.. De la prea multe critici bune o iei şi razna..
Te pup. Ai grijă de tine şi păstrăm legătura pe aici..
Astazi te-am vazut ceva vreame pe mess. Asteptam o noua postare. Acum ma-ntreb de ce nu gasesc nimic.
:)
Credeam ca postarea ce-ncepe cu "Ştiu pe cineva care mi-aşteaptă postările." era scrisa ca raspuns la comentariul de mai sus. Acum inteleg ca tu nici nu vazusesi comentariul. :(
Esti suparata probabil si nu vrei sa vezi lucrurile asa cum sunt.
Desi nu ai vrut sa renunti la facultate ai facut-o, desi nu ai vrut sa parasesti Bucurestiul ai facut-o, desi n-ai vrut sa ne privezi de absenta ta de pe blog ai facut-o.
Sunt convins ca si tu esti nevoita sa faci lucruri care nu-ti plac. E neplacut sa nu se vada pasiunea in ceea ce faci, ba mai rau sa para ca faci ceva de nevoie si nu de placere, totusi nimeni nu poate ghici. Ce-ar fi sa-ncerci sa comunici si verbal!?
La multi ani Luciana!
Te-ai intors si aici!?
Bine-ai revemit.
Tu ti-ai facut alt blog si mie nu mi'ai spus?:-w
Asta-i ultima postare de care-mi amintesc. Si ... 11 comentarii nu 13 cum vad acum ( 14 cu asta ).
Trimiteți un comentariu